Petén Itzá, povestea neștiută a ultimului regat mayaș

Petén Itzá a fost un regat al mayașilor Itzá, cu capitala la Nojpetén, în lacul Petén Itzá, Guatemala.

Itzá descindeau din neamul mayașilor yucateci Ah Itzá, un popor care a dominat peninsula Yucatán și a înființat un mare imperiu comercial din capitala lor de la Chichén Itzá.

• Churchill, Rommel și bătălia pentru Tobruk
• Dramă la examenul de bacalaureat din 1888. „A vrut să se ucidă”

În preajma colapsului mayașilor, la sfârșitul perioadei clasice, yucatecii Ah Itzá au pierdut o luptă pentru putere cu Cocom și Xiu, ceea ce a dus la migrarea (sau expulzarea) lor către casa ancestrală din Lacul Petén, în jurul anilor 1441-1446 d.Hr.

Regatul lui Petén Itzá a apărut în perioada postclasică, având ca centru o mică insulă unde Itzá a construit orașul Nojpetén (actualul Flores) la mijlocul secolului al XV-lea d.Hr. Geografia politică a lui Petén Itzá era împărțită într-un quinconce, format din patru provincii.

Templele, arse și ruinate în urma atacurilor

Nojpetén a fost descrisă de conchistadorul spaniol din secolul al XVI-lea, Bernal Díaz del Castillo, care a spus că orașul era înconjurat de apă și conținea temple, palate și case cu acoperiș de paie foarte apropiate.

Relatările ulterioare din secolul al XVII-lea notează că orașul avea 21 de piramide, dintre care cea mai mare a fost numită ,,castillo” de către conchistadori și era comparabilă ca dimensiune și design cu cea a piramidei principale de la Chichen Itza, scrie HeritageDaily.

Se crede că actualul plan stradal al Flores-ului modern a fost moștenit de la planul orașului Nojpetén, cu o împărțire cvadripartită prin străzi principale care merg de la nord la sud și de la est la vest și care se intersectează în vârf, ocupat de piața modernă și de Catedrala Doamnei Noastre din Los Remedios.

Când a căzut Nojpetén?

Nojpetén avea ziduri de apărare construite pe terenul jos al insulei, care este posibil să fi fost construite în grabă de către Itza într-un moment în care se simțeau amenințați fie de spaniolii invadatori, fie de alte grupuri mayașe.

Dovezile de conflict cu mayașii vecini au fost documentate de misionarul spaniol Andrés de Avendaño y Loyola, care a vizitat Nojpetén în 1696. În jurnalele sale sunt menționate nouă temple arse și ruinate în urma atacurilor mayașilor Kowoj, un popor care a migrat din Mayapan după prăbușirea mayașilor.

Nojpetén a căzut în fața unui asalt spaniol în 1697, fiind ultimul regat mayaș care a căzut în timpul cuceririi spaniole a Peténului.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Arheologii au descoperit o criptă mayașă care conține urme ale unor jocuri rituale

Palatul din Palenque a fost inițial vopsit în roșu. Ce simbolizau pigmenții pentru vechii mayași?

O sculptură veche a zeului mayaș al porumbului a fost dezgropată în Mexic

Balankanche, peștera sacră a mayașilor sau poarta către un tărâm al zeilor