Passetto di Borgo, tunelurile secrete ale Vaticanului

Passetto di Borgo, care se întinde pe aproximativ 700 de metri, între Vatican şi castelul Sant’Angelo, deține un pasaj secret care a servit ca o scăpare clandestină pentru papii aflați în pericol de moarte.

Spre deosebire de grandoarea Bazilicii Sfântul Petru sau a Capelei Sixtine, Passetto funcționează în umbră. Cu toate acestea, rolul său în supraviețuirea papală este incontestabil. De la fuga Papei Alexandru al VI-lea în timpul domniei Borgia până la fuga disperată a lui Clement al VII-lea în timpul brutalei Jefuiri a Romei, această cale secretă a făcut diferența dintre viață și moarte pentru mai mulți pontifi.

• Giacomo Campiotti, regizorul italian al remarcabilului film Doctor Jivago
• Jakob Gimpel, co-fondatorul Orchestrei Simfonice Palestiniene

Originile Passetto datează din secolul al XIII-lea, deși fundațiile sale ar putea fi chiar mai vechi. Inițial parte a Zidului Leonin al lui Leon al IV-lea (construit între 848-852 d.Hr. pentru a proteja Vaticanul de raidurile sarazinilor – denumirea pe care Occidentul medieval o folosea pentru a se referi la musulmanii arabi), coridorul supraînălțat a fost ulterior consolidat sub Papa Nicolae al III-lea în 1277. Structura a fost proiectată pentru a conecta Vaticanul de Castel Sant’Angelo – o fortăreață construită inițial ca mausoleu al împăratului Hadrian, dar care a fost reutilizată ulterior ca fortăreață papală.

Arhitectura Passetto este înșelător de simplă: o pasarelă acoperită cu cărămidă, suficient de largă pentru ca un grup mic să se poată deplasa rapid, cu fante pentru săgeți pentru apărare. Înălțimea sa – 12 metri deasupra solului – permitea o mișcare discretă, invizibilă pentru inamicii de jos.

Papi care au folosit Passetto

Cea mai faimoasă utilizare a Passetto a avut loc în timpul Jefuirii Romei și a Statului Papal începând cu 6 mai 1527, când 20 000 de mercenari germani, spanioli și italieni, loiali Sfântului Împărat Roman Carol al V-lea, au luat cu asalt orașul. Papa Clement al VII-lea, un Medici, s-a trezit prins, în timp ce gărzile elvețiene se luptau până la moarte pe treptele Vaticanului. În timp ce invadatorii se apropiau, papa și o mână de cardinali au fugit prin Passetto, scăpând la limită de capturare.

Dar Clement al VII-lea nu a fost primul. Cu câteva decenii înainte, Papa Alexandru al VI-lea (Rodrigo Borgia) a folosit pasajul pentru a se sustrage trupelor franceze în timpul invaziei lui Carol al VIII-lea în Italia, în 1494. Papa Borgia, notoriu pentru viclenia sa politică, și-a asigurat supraviețuirea retrăgându-se la Castel Sant’Angelo, unde a așteptat să treacă criza.

Dincolo de evadările papale, coridorul a jucat un rol în strategia de apărare a Vaticanului. În timpul asediilor, acesta permitea mișcarea rapidă a trupelor între Vatican și Castel Sant’Angelo, comunicarea secretă atunci când orașul era închis, dar și contrabanda cu tot felul de comori, pentru a preveni jafurile.

În 1849, revoluționarii care luptau pentru Republica Romană au încercat să spargă Passetto, dar nu au reușit, dovadă a rezistenței sale de durată.

Deși nu mai este o rută de evadare activă, Passetto rămâne totuși un subiect de intrigă. Începând cu anul 2000, secțiuni limitate au fost deschise turiștilor, oferind o perspectivă rară asupra secretului Vaticanului.

Din categoria mituri și legende fac parte și zvonurile conform cărora există tuneluri ascunse care se ramifică și care ar putea duce la alte monumente romane.

Astăzi, Passetto poate fi vizitat cu ajutorul unui ghid, tururile incluzând vizita specială de zi doar la Passetto, integrată cu intrarea obișnuită la Castel Sant’Angelo, vizita specială de o zi doar la Passetto și la bastionul Sfântul Marco, vizita ghidată cu traseu asistat în timpul zilei la Passetto doar în a doua și a patra duminică din lună, vizita ghidată specială nocturnă la Passetto și o plimbare impresionantă în interiorul Castelului Sant’Angelo, între bastioane și Camera Urnei, intrare însoțită doar în timpul zilei la Passetto, integrată cu intrarea obișnuită la Castel Sant’Angelo, intrare însoțită doar la Passetto și la bastionul St. Marco.

Surse:

https://www.msn.com/en-us/travel/news/exploring-the-secret-tunnels-of-the-vatican-a-peek-into-papal-mysteries/ss-AA1yeynM#image=1

https://www.coopculture.it/en/events/event/passetto-di-borgo-the-popes-escape-route/

https://www.euronews.com/culture/2024/12/24/secret-13th-century-escape-passage-for-vatican-popes-reopens-to-the-public

Vă mai recomandăm să citiți și:

Papa Francisc a ales umilința în detrimentul tradiției. De ce a respins apartamentele papale

Ce muzică asculta Papa Francisc?

Papa Francisc și arta subversivă: tatuaje, rock și filmul „Spotlight”

Reformele și moștenirea Papei Francisc. Ce va rămâne după fostul Suveran Pontif în Biserica Catolică?