INTERVIU EXCLUSIV cu Adrian Buga, istoric și consilier al Casei Regale. Erorile grave care au dus la Cazul Coțofenești

În urma furtului spectaculos al Coifului dacic de la Coțofenești de la Muzeul Drents din Olanda, Adrian Buga, istoric și consilier al Casei Regale, dezvăluie vulnerabilitățile sistemice ale muzeelor românești: sisteme de securitate depășite, subfinanțare cronică și gestionare neglijentă. Într-un interviu exclusiv, expertul critică lipsa de investiții în protejarea artefactelor și erorile grave atât ale autorităților române, cât și ale muzeului olandez, care a expus tezaurul fără vitrine anti-efracție ori supraveghere adecvată.

Adrian Buga atrage atenția asupra unei crize mai profunde: politicul tratează cultura ca pe o prioritate secundară, iar Comisia Națională a Muzeelor este ignorată atunci când contravine intereselor particulare. De asemenea, dezvăluie că Ministerul Culturii a început să implementeze noi măsuri de securitate, dar birocrația și lipsa de voință politică încetinesc progresul.

• Omar Sharif, cel mai mare actor egiptean
• James Harrison, prima persoană care a creat o mașină de făcut gheață și un frigider viabile…

Printre soluțiile propuse: agenție națională pentru patrimoniu, sancțiuni mai dure pentru traficul de artefacte și digitalizarea colecțiilor. Adrian Buga subliniază importanța educației artistice în școli și combaterea falsurilor în artă, care au invadat piața românească.

România riscă să-și piardă comorile culturale

Pierderea simbolurilor precum Coiful de la Coțofenești erodează identitatea națională, spune istoricul, care lansează un avertisment clar: fără o schimbare radicală, alte incidente similare sunt inevitabile.

Citiți interviul integral pentru a afla de ce România riscă să-și piardă comorile culturale și cum putem salva patrimoniul național!

Adrian Buga are 46 de ani și este consilier al Casei Majestății Sale Regelui Mihai I al României, expert atestat al Ministerului Culturii în domeniile – Pictură românească sec. XX; Colecția Regală de Artă; Obiecte de cult iudaic. Este medaliat cu Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate (2009) și autor a nouă cărți și albume de artă și istoria a artei, printre care Culorile Războiului – Pictori români pe fronturile celui de-Al Doilea Război Mondial (2008), Colecția Regală de Artă Contemporană (2011) și Comori de artă din colecția de pictură Ion Chiricuță (2014)

„Multe muzee românești funcționează cu sisteme de securitate învechite”

DESCOPERĂ.ro: Domnule Buga, care considerați că sunt cele mai urgente provocări în protejarea patrimoniului cultural românesc, mai ales după incidentul furtului coifului de la Coțofenești? Cum a influențat acest caz politicile de securitate ale muzeelor?

Adrian Buga: Nu pot da multe detalii, deoarece ancheta este încă în desfășurare și m-am implicat cât de mult am putut să recuperăm artefactele, dar furtul coifului de la Coțofenești a scos în evidență vulnerabilități sistemice în protejarea patrimoniului cultural românesc, exacerbate de erori atât din partea politicienilor, cât și a managerilor de muzee și a personalului din muzee.

Adrian Buga: Cele mai urgente provocări includ lipsa de înțelegere a patrimoniului și lipsa investițiilor în securitate: multe muzee românești funcționează cu sisteme de securitate învechite, din cauza subfinanțării cronice a sectorului cultural.

Muzeografii români implicați în cazul Coțofenești au subestimat riscurile

Adrian Buga: Politicienii au neglijat alocarea fondurilor necesare pentru modernizarea infrastructurii, preferând proiecte cu impact politic imediat în detrimentul patrimoniului. Nu mai vorbesc de deficiențe în managementul muzeal: muzeografii români implicați în cazul Coțofenești au subestimat riscurile, omițând audituri riguroase ale securității înainte de împrumutul obiectului. Lipsa protocoalelor clare pentru împrumuturi internaționale a fost agravată de o atitudine neglijentă față de monitorizarea obiectelor expuse. Dar erorile muzeografilor olandezi au contribuit, de asemenea, la gravitatea incidentului.

Adrian Buga: Muzeul Drents, unde a fost expus coiful, nu a asigurat măsuri de securitate adecvate, cum ar fi vitrine anti-efracție sau supraveghere continuă. Personalul olandez a ignorat avertismentele privind riscurile de furt, tratând superficial responsabilitatea față de un obiect de o valoare inestimabilă.

Noi măsuri de siguranță implementate în muzee

Adrian Buga: Acest caz a forțat Ministerul Culturii să revizuiască protocoalele de securitate, introducând cerințe pentru instalarea de camere de supraveghere și sisteme de alarmă în muzee. S-a inițiat, de asemenea, formarea unei unități speciale în cadrul Poliției Române pentru protejarea patrimoniului, dar implementarea este lentă din cauza birocrației și a lipsei de voință politică. Politicienii continuă să trateze cultura ca pe o prioritate secundară, alocând bugete minime, ceea ce perpetuează riscurile.

Adrian Buga: Din păcate, politicienii, chiar cei din Ministerul Culturii, consideră membrii din Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor ca pe oameni care-i încurcă atunci când interesele lor sunt diferite, spunând că această comisie este „fără personalitate juridică, cu rol consultativ”, iar când „dispar” obiectele din patrimoniul României afirmă că au avut avizul comisiei! Din păcate, în absența unei schimbări de paradigmă, cazuri similare rămân iminente.

DESCOPERĂ.ro: Cum abordați tensiunea dintre păstrarea tradiției și promovarea inovației în gestionarea colecțiilor istorice? Există un „dialog” între simbolurile monarhiei și artele contemporane?

Adrian Buga: Consider că tradiția și inovația nu sunt în opoziție, ci complementare. Colecțiile istorice, inclusiv cele legate de monarhie, trebuie păstrate cu rigurozitate, dar prezentate într-un mod care să inspire generațiile actuale. De exemplu, La Palatul Elisabeta din București se organizează expoziții în care publicul poate să vadă obiecte regale – precum decorații sau portrete – cu lucrări de artă contemporană din Colecția Regală de Artă Contemporană, creând un dialog vizual între trecut și prezent. Acest dialog subliniază continuitatea valorilor monarhice, precum demnitatea și responsabilitatea, în contextul modern. Susținem artiști contemporani care reinterpretează simboluri regale, asigurându-ne că patrimoniul rămâne viu și relevant. Cel mai grăitor proiect recent este restaurarea Vilei Șipot – Casa Arhitecților, de pe domeniul Peleș.

Colaborare cu experți în criminalistică artistică

DESCOPERĂ.ro: Ce strategii folosiți pentru a combina interesele comerciale cu responsabilitatea de a proteja patrimoniul cultural? Cum evitați riscul de a alimenta traficul ilegal de artefacte?

Adrian Buga: La ARGO Art Laboratory, adoptăm o abordare etică strictă. Verificăm cu meticulozitate proveniența fiecărui obiect studiat, colaborând cu experți în criminalistică artistică și baze de date internaționale, precum Art Loss Register. Refuzăm să lucrăm cu obiecte a căror istorie nu poate fi documentată clar. De asemenea, educăm clienții despre riscurile achiziționării de obiecte neverificate, promovând investițiile responsabile în artă. Interesele comerciale sunt subordonate responsabilității culturale; profitul nu poate justifica compromiterea patrimoniului. Într-un cuvânt – educăm. Încercăm să învățăm colecționarii să privească și să înțeleagă faptul că Imaginea lăuntrică este cea mai înaltă formă a vizualului, de multe ori înțeleasă prin tăcere.

DESCOPERĂ.ro: Cum vedeți necesitatea de a face artefactele accesibile publicului cu obligația de a le proteja? Ați considera adoptarea tehnologiilor blockchain sau AI pentru urmărirea provenienței obiectelor?

Adrian Buga: Accesibilitatea și protecția sunt complementare. Publicul trebuie să aibă acces la patrimoniu prin expoziții, tururi virtuale și digitalizări 3D, dar securitatea fizică a obiectelor este prioritară. Tehnologiile blockchain și AI sunt promițătoare: blockchain poate crea un registru imuabil al provenienței, reducând riscul falsurilor, iar AI poate analiza stilurile artistice pentru autentificare. Propun un proiect pilot în parteneriat cu universități și firme tech pentru a implementa aceste tehnologii în muzee românești, cu finanțare europeană, dar nu uitați: nimic nu înlocuiește privirea directă a artefactelor în muzee, nici reproducerea din cărți sau cataloage, nici ecranul de telefon sau de PC.

Furtul de la Muzeul Drents ridică întrebări serioase despre gestionarea împrumuturilor internaționale

DESCOPERĂ.ro: Care este punctul dvs. de vedere privind incidentul produs recent la Muzeul Drents? Este ceva normal ca un tezaur de o valoare inestimabilă să poposească într-un muzeu străin timp de șase luni?

Adrian Buga: Nu am comentat public până acum aceste incident grav, dar furtul de la Muzeul Drents, unde obiecte din patrimoniul românesc au fost expuse fără garanții suficiente de securitate, ridică întrebări serioase despre gestionarea împrumuturilor internaționale. Nu este neobișnuit ca tezaurele să fie expuse în străinătate, dar acest lucru trebuie făcut cu condiții stricte: contracte detaliate, asigurări corecte și supraveghere constantă. Lipsa transparenței în acest caz a amplificat riscurile. Propun ca Ministerul Culturii să elaboreze un ghid obligatoriu pentru împrumuturi, care să includă audituri prealabile ale instituțiilor gazdă.

DESCOPERĂ.ro: De asemenea, ce ați propune vizavi de posibile viitoare acțiuni ale Ministerului Culturii privind „împrumutarea” de obiecte de artă românești de mare valoare unor alte muzee străine?

Adrian Buga: Ministerul Culturii are specialiști în domeniu, dar mă întorc la Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor care este „fără personalitate juridică, cu rol consultativ”. Deci experți avem, dar trebuie să le dăm o voce – trebuie să-i ascultăm și când sferei politice nu-i convine! Consider că trebuie împrumutate și pe viitor artefacte din România, dar criteriile trebuie să includă: securitatea locației, beneficiile culturale și diplomatice, și garanții financiare. De asemenea, fiecare împrumut trebuie însoțit de un plan de promovare a culturii românești, pentru a maximiza impactul. Împrumuturile ar trebui limitate la muzee de prim rang, cu experiență în gestionarea tezaurelor.

Adrian Buga: Dacă oamenii care lucrează pentru România și pentru cultura națională sunt văzuți ca niște cerșetori veniți la ușile ministerelor, să nu ne mirăm de clădirile de patrimoniu aduse într-o gravă stare de degradare, să nu ne mirăm de ce oamenii nu vin la muzee. Finanțarea culturii, susținută din bugetul de stat conform Constituției, garantează accesul cetățenilor la cultură ca drept fundamental, nu doar ca divertisment, ci ca mijloc de educație și dezvoltare.

Adrian Buga: Trăim vremuri grele în care cultura ar trebui să unească și să educe societatea. Adevărata Cultură Națională reprezintă vocea comunității, promovează educația, valorile și dialogul intercultural, contribuind la definirea identității și relațiilor sociale. De aceea, conducerea acestor instituții trebuie încredințată unor specialiști cu expertiză culturală profundă, nu doar administratori eficienți. Managerii lor trebuie să fie vizionari, capabili să asigure nu doar funcționarea zilnică, ci și un impact semnificativ asupra publicului și societății. Cât despre eterna problemă a finanțării culturii, din păcate țara noastră are o tradiție subfinanțării – cultura află prima când sunt tăieri de buget și află ultima când sunt fonduri!

Adrian Buga: Cultura, nu divertismentul, este un drept garantat! Asta au „vândut” populației politicienii de la Revoluție până în prezent: divertisment în loc de cultură!

Există uneori presiuni de a reinterpreta perioade, cum ar fi cea comunistă, pentru a sublinia doar aspectele negative

DESCOPERĂ.ro: Care a fost cel mai emoționant sau complex caz de restituire în care ați fost implicat? Și de „evaluare” a unui obiect de artă?

Adrian Buga: Fiind membru în Asociația pentru Patrimoniu Regal Peleș, am pus suflet în renașterea Vilei Șipot, Casa Arhitecților, unde istoria șoptește prin vitralii și lemn vechi. Alături de echipa de specialiști, am cercetat arhivele și m-am implicat în proiect în așa fel încât fiecare piatră consolidată, fiecare fereastră restaurată să poarte iar, după ani de zile, strălucirea unei o bijuterii regale, iar acest sentiment o să-l depun în fiecare proiect de restaurare de pe Domeniul Peleș.

Adrian Buga: Ca membru UAP, cum contribuiți la modelarea discursului despre istoria artei în România? Există presiuni de a „reinterpreta” anumite perioade istorice în contextul actual?

Adrian Buga: Ca membru al Uniunii Artiștilor Plastici, secția critică de artă, promovez printre artiștii tineri un discurs echilibrat, bazat pe cercetare riguroasă, care să respecte contextul istoric al operelor. Există uneori presiuni de a reinterpreta perioade, cum ar fi cea comunistă, pentru a sublinia doar aspectele negative, dar insist pe o abordare nuanțată, care recunoaște complexitatea artistică a vremii, fără a ignora constrângerile politice.

DESCOPERĂ.ro: Cum vedeți viitorul diplomației culturale românești, având în vedere competiția globală pentru recuperarea patrimoniului? Ce țară considerați că este un model de urmat?

Adrian Buga: Diplomația culturală românească trebuie să devină, să existe, gândindu-mă la ce spunea Caragiale despre industria română, mai întâi trebuie să existe un plan național, o unitate și o continuitate în timp, indiferent de clasa politică schimbătoare. Trebuie să promovăm patrimoniul nostru în muzee naționale europene, trebuie restaurate clădirile de patrimoniu urgent, și trebuie recuperate artefactele pierdute.

Adrian Buga: Un alte aspect important, trebuie să luptăm împotriva falsurilor din zona picturii clasice și contemporane. Din păcate falsul a penetrat atât de mult societatea noastră, încât și specialiștilor le este greu să facă diferența între un obiect fals și unul original. Italia este un model de urmat, datorită unității sale specializate Carabinieri per la Tutela del Patrimonio Culturale, care combină investigațiile polițienești cu expertiza artistică. România ar putea înființa o structură similară, finanțată prin fonduri UE, pentru a accelera spre nivelul altor țări care au înțeles valoarea reală a obiectelor originale.

Programe educaționale în școli, ateliere de creație și vizite ghidate în muzee, precum și colaborări cu experți culturali, nu cu „influenceri culturali”

DESCOPERĂ.ro: Cum putem stimula interesul publicului, în special al tinerilor, pentru artă?

Adrian Buga: Tinerii nu trebuie atrași prin integrarea artei în mediile lor preferate: platforme digitale, jocuri interactive și realitate augmentată. Sunt bune și aceste lucruri, dar trebuie considerate auxiliare. Cultura adevărată are valorile clare, perene. Nimic nu se compară cu o poveste captivantă spusă chiar în prezența obiectului de artă. O vizită la muzeu, cu cineva pasionat, este chiar o înălțare a spiritului. Propun programe educaționale în școli, care să includă ateliere de creație și vizite ghidate în muzee, precum și colaborări cu experți culturali, nu cu „influenceri culturali”. Trebuie renunțat la falși promotori care doresc slava proprie și urmăresc creșterea veniturilor și a urmăritorilor. Evenimente precum „Noaptea Muzeelor” trebuie extinse cu activități dedicate tinerilor, cum ar fi tururi tematice sau concursuri de artă, dar aceste tururi trebuie făcute cu specialiști și cu fonduri alocate pentru așa ceva. Trebuie să începem să gândim în generații, iar sămânța roditoare trebuie să aibă: pământ bun, apă și lumină. Dragi oameni politici, sunteți dispuți să oferiți așa ceva tinerilor noștri?

DESCOPERĂ.ro: Ce ați schimba în abordarea României față de protecția patrimoniului, având în vedere lecțiile din cazurile Coțofenești și Drents?

Adrian Buga: Aș propune crearea unei agenții naționale dedicate patrimoniului, cu autoritate de decizie. Revin la fonduri, investițiile în tehnologii de securitate și digitalizare sunt obligatorii. Sancțiuni mai dure pentru traficul ilicit și pentru falsificarea operelor de artă. Identificarea falsificatorilor și a atelierelor de producția a falsurilor în artă. Formarea continuă a personalului din muzee. Cazurile Coțofenești și Drents evidențiază necesitatea unei coordonări mai bune între instituții și a unei legislații mai stricte pentru împrumuturi internaționale.

DESCOPERĂ.ro: Cum afectează pierderea unor simboluri precum coiful de la Coțofenești identitatea națională?

Adrian Buga: Pierderea unor simboluri precum coiful de la Coțofenești erodează sentimentul de continuitate istorică și mândrie națională. Aceste obiecte sunt „martori tăcuți” ale identității noastre, cum spunea regele Carol I, conectând generațiile actuale la rădăcinile înaintaților care au trăit pe aceste meleaguri. Absența lor creează un vid cultural, mai ales pentru tineri, care pierd contactul cu istoria materială. Recuperarea și expunerea lor sunt esențiale pentru a reconstrui narativa identității românești.

DESCOPERĂ.ro: Cum și-ar putea redefini România rolul pe scena culturală internațională până în 2030? Ce proiecte personale sau instituționale doriți să vedeți realizate?

Adrian Buga: România poate deveni un lider regional în conservarea patrimoniului prin: 1) Digitalizarea completă a colecțiilor naționale; 2) Organizarea de expoziții internaționale tematice; 3) Crearea unui centru regional de formare în restaurare și autentificare. 4) Scoaterea managerilor culturali de sub papucul politicienilor corupți.

Adrian Buga: Personal, doresc să inițiez un proiect prin care să lupt împotriva falsurilor din pictura românească. Lucrez temeinic la planul de colaborare cu instituțiile specializate.

Adrian Buga: Într-o vreme când politicienii au apropriat cuvinte mari, vreau să păstrez sensul pur al „specificului național”, „mândriei”, „gliei”, „bunicilor” și al bucuriei de a fi român.

DESCOPERĂ.ro: Dacă ați avea ocazia să salvați un singur artefact din istoria României, care ar fi și de ce?

Adrian Buga: Nu vreau și nu pot să limitez spiritul nostru la un obiect, iar răspunsul meu se poate îndrepta mai repede spre direcția înaltului. Aș alege să salvez spiritul național dăruit de Carol I, căci niciun artefact nu e mai prețios decât sufletul poporului român. Într-o vreme când politicienii au apropriat cuvinte mari, vreau să păstrez sensul pur al „specificului național”, „mândriei”, „gliei”, „bunicilor” și al bucuriei de a fi român.

Adrian Buga: Când privești o capodoperă este importantă conexiunea și relația dintre vedere-vizualitate și viziune-vedenie (epifanie). Ce rămâne din acest studiu al artefactului este comoara adevărată, cea lăuntrică și cea care nu poate fi furată, transcendentalul fiind puterea de a vedea, putere asumată de toate stările văzului. Obiectul de artă privit direct cu ochii tăi și filtrat prin studii temeinice, are capacitatea să crească rizomatic în sufetul tău. Bucuria de a privi arta cu ochii proprii, într-o epocă oarbă a ecranului, iată ce cred că vreau să salvez!

Vă mai recomandăm să citiți și:

Cele mai bune filme cu jafuri din muzee sau bănci

Cinci dintre cele mai mari jafuri din muzee. „Dacă mă iei de pe perete, vei regreta tot restul vieții tale”

Obiecte din tezaurul dacic al României, inclusiv coiful de la Coțofenești, furate dintr-un muzeu din Țările de Jos

Un tezaur din argint al dacilor a fost găsit de arheologi amatori în comuna Breaza din Mureș