Următoarea generație de antibiotice s-ar ascunde chiar în nasul uman

Odată cu creșterea infecțiilor rezistente la antibiotice, căutarea unui antibiotic nou și eficient este mai importantă ca niciodată. În căutarea unei astfel de substanțe, cercetătorii cred că au găsit antibioticul din nasul uman.

Oamenii de știință de la Universitatea Tübingen (Germania) au descoperit epifadin, un membru al unei clase anterior necunoscute de compuși antimicrobieni, produs de Staphylococcus epidermidis. Această specie bacteriană este antibioticul din nasul uman, dar poate fi găsită și pe piele.

• Shoturile cu ghimbir, remediu-minune sau doar un trend scump?
• O gaură neagră supermasivă colosală tocmai „s-a dat de gol” singură în spațiul îndepărtat

Corpul uman găzduiește tot felul de bacterii, cunoscute colectiv sub numele de microbiom, care se află într-o luptă constantă pentru a se întrece reciproc în supraviețuire. Se crede că secreția de substanțe precum epifadin este una dintre modalitățile prin care S. epidermidis elimină concurenții bacterieni locali.

Cum a fost descoperit antibioticul din nasul uman?

Un astfel de adversar este Staphylococcus aureus, o bacterie găsită natural în căile respiratorii umane, dar care poate deveni un patogen oportunist. Este bine cunoscută sub forma sa rezistentă la meticilină, MRSA, o infecție deosebit de periculoasă. În timpul experimentelor, însă, echipa de cercetare a descoperit că epifadin era eficient în uciderea lui S. aureus, ducând la deteriorarea membranei celulare până la punctul letalității. Acest lucru sugerează puterea pe care o pot avea epifadin sau derivații săi ca antibiotic complet nou, scrie IFLScience.

Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că structura chimică a epifadinului este instabilă. Deși acest lucru poate face dificilă izolarea și analiza, echipa având nevoie de mai mulți ani pentru o izolare reușită, acest lucru s-ar putea dovedi util sub forma unui tratament.

Microbiomul uman găzduiește multe bacterii utile, care uneori pot suferi daune colaterale atunci când sunt utilizate antibioticele cu spectru larg disponibile în prezent; de aceea, luarea de antibiotice poate uneori provoca probleme stomacale. Însă epifadinul este activ doar câteva ore, ceea ce înseamnă că are un efect mult mai localizat.

Nevoia de noi antibiotice este mai mare ca niciodată

Studii suplimentare sunt planificate pentru a investiga modul în care diferitele elemente ale structurii epifadinului contribuie la efectele sale, precum și pentru dezvoltarea de substanțe artificiale mai stabile, similare cu epifadinul.

Indiferent dacă epifadinul formează sau nu baza viitorului antibiotic miraculos, cercetătorii cred că descoperirea sa subliniază importanța continuării căutării antibioticelor viitorului.

„Dezvoltarea de noi antibiotice a stagnat de decenii. Dar avem nevoie de ele mai mult ca oricând, deoarece în ultimii ani am înregistrat o creștere rapidă a bacteriilor multirezistente în întreaga lume. Este greu să obținem controlul acestor infecții și antibioticele noastre de rezervă nu mai au un efect atât de puternic. Avem nevoie urgent de noi substanțe active și metode de tratament”, a concluzionat microbiologul Andreas Peschel, autor al studiului.

Studiul a fost publicat în Nature Microbiology.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă în corpul uman atunci când mâncăm prea mult?

Mersul cu o viteză mai mare de 4 km/h, asociat cu un risc redus de diabet de tip 2

Un studiu amplu dezvăluie modul în care dieta mediteraneană ar putea afecta creierul

Un lucru îngrozitor se întâmplă cu unghiile astronauților, după o plimbare în spațiu