Bebelușii gemeni îngropați împreună ar fi murit din cauza intoxicației cu plumb. În urmă cu aproape 2.000 de ani, doi gemeni fraternali (neidentici), un băiat și o fată, au fost înmormântați față în față într-un cimitir aflat în ceea ce este astăzi Croația, arată un nou studiu.
Deși nu este clar de ce au murit bebelușii gemeni îngropați împreună, cercetătorii sugerează că otrăvirea cu plumb ar fi putut avea un rol.
Cercetarea pe acest subiect a fost publicată în Journal of Archaeological Science: Reports.
„Este una dintre foarte puținele înmormântări duble cunoscute în Croația și singura înmormântare dublă de sugari foarte mici descoperită în acest cimitir”, a declarat Anna Osterholtz, bioarheolog la Universitatea de Stat din Mississippi (SUA) și autoare principală a studiului.
Cimitirul, cunoscut sub numele de Dragulin, a fost descoperit în 2016, în timpul lucrărilor la o parcare, când au fost găsite câteva urne antice din piatră. Zona se află în orașul Trogir de astăzi (Tragurium în epoca romană), inclus în patrimoniul UNESCO, și a devenit parte a provinciei romane Illyricum după războiul civil al lui Iulius Caesar din 47 î.Hr.
Analiza ADN-ului antic a confirmat că pruncii erau gemeni fraternali, care fie s-au născut morți, fie au murit în primele două luni de viață. Studiul mai arată că înmormântarea a avut loc între sfârșitul secolului I și sfârșitul secolului al II-lea d.Hr.
„Poziția în care au fost înmormântați sugerează că familia i-a considerat importanți și le-a oferit o înmormântare cu multă grijă. Este primul caz confirmat genetic de gemeni fraternali din perioada romană în Croația”, a spus Osterholtz, citată de Live Science.
Amândoi prezentau semne de boli metabolice cronice, adică boli cauzate de deficiențe nutriționale (precum scorbutul sau rahitismul) sau de incapacitatea organismului de a procesa corect nutrienții. Fiind atât de mici, alimentația lor provenea exclusiv de la mamă, prin placentă sau prin laptele matern. Așadar, este posibil ca starea lor de sănătate să reflecte, de fapt, o stare precară de sănătate a mamei, fie din cauza malnutriției, fie a unei boli metabolice.
O altă ipoteză este otrăvirea cu plumb. Acest metal era omniprezent în lumea romană, folosit în conducte, vase de gătit și chiar ca îndulcitor pentru vin sau conservant pentru fructe. Afecțiunile osoase observate la gemeni sunt compatibile cu efectele intoxicației cronice cu plumb, cum ar fi porozitatea crescută a oaselor și formarea de os nou în urma unor microfracturi.
„Transmiterea plumbului prin laptele matern este o cauză cunoscută de creștere a nivelului de plumb în sângele sugarilor. De asemenea, există o corelație clară între nivelurile ridicate de plumb și bolile osoase metabolice la copii”, a explicat Amy Pyle-Eilola, profesoară asistentă de patologie la Nationwide Children’s Hospital din Columbus, Ohio (SUA). Deși oasele gemenilor nu au fost testate pentru prezența plumbului, autorii studiului menționează alte cazuri similare în regiune, unde copiii romani prezentau concentrații mari de plumb în dinți.
„Dacă mama a fost expusă semnificativ la plumb, ceea ce este plauzibil în contextul istoric și geografic, este absolut posibil ca substanța să le fi fost transmisă gemenilor în timpul sarcinii sau prin alăptare, cauzând bolile osoase observate”, a adăugat Pyle-Eilola.
Totuși, cauza exactă a sănătății precare a gemenilor rămâne necunoscută. Alte explicații posibile includ deficiențele nutriționale, cauzele genetice sau tulburările de dezvoltare.
Un nou studiu dezvăluie că inegalitatea socială exista încă din preistoria umană
Rămășițele unor picturi murale romane antice au fost scoase la lumină în Spania
Povestea întemeierii Romei, oraşul de pe Şapte Coline. Ab urbe condita!