Pentru cei mai mulți dintre noi, „a mânca pământul” este doar o expresie figurativă și oricum nu ceva de dorit. Cu toate acestea, unii oameni chiar mănâncă pământ. De ce?
Această practică se numește „geofagie”, din grecescul „geo” (pământ) și „phagia” (a mânca), și este, în mod cert, o practică ciudată. Dar, în același timp, face parte din istoria umanității de mii de ani și, în anumite condiții, nu e chiar atât de absurdă pe cât pare. De fapt, poate fi surprinzător cât de departe în trecut merge obiceiul de a mânca pământ. Atât de departe, încât s-ar putea spune că precede apariția „noastră” ca specie.
„Cea mai veche dovadă a geofagiei la oameni provine de la situl preistoric Kalambo Falls, la granița dintre Zambia și Tanzania. Acolo s-a descoperit o argilă albă, bogată în calciu, lângă rămășițele lui Homo habilis (predecesorul imediat al lui Homo sapiens)”, scria geochimistul Peter Abrahams într-o lucrare din 2013.
Pe măsură ce specia noastră a evoluat de la „îndemânatică” la „inteligentă”, geofagia a rămas. Obiceiul apare menționat în scrierile lui Hipocrate din secolul IV î.Hr. și în tratatele lui Aulus Cornelius Celsus, cinci secole mai târziu. Pliniu cel Bătrân chiar o recomanda, în anumite situații, firește. Amestecată într-un terci, spunea el, argila roșie „are un efect calmant și ajută la tratarea ulcerelor în zonele umede ale corpului, cum ar fi gura sau anusul”; de asemenea, „oprește diareea și menstruația”.
Desigur, nu toți medicii erau de acord cu înghițirea pământului. Dacă ajungeai în cabinetul lui Avicenna, în Persia secolului XI, plângându-te că mănânci pământ, riscai să primești o condamnare la închisoare. În epoca sclaviei din Americi, celor prinși că mănâncă pământ li se puneau măști ori dispozitive de blocare a gurii, în timp ce semenii lor liberi puteau fi etichetați drept nebuni și internați în ceea ce trecea drept spital psihiatric la acea vreme.
Și totuși, de-a lungul secolelor, au existat categorii de oameni care aveau, oarecum, „scutire” de la interdicția de a mânca pământ: în vreme de foamete, de pildă, era considerat de înțeles; în timpul sarcinii, era aproape de așteptat. Pentru că, oricât de ciudat ar părea, există destule motive pentru care cineva ar lua în calcul să bage o linguriță de pământ în gură.
„Oricine studiază geofagia la oameni se lovește inevitabil de o problemă: puțini îl cred. Și totuși, aceiași oameni acceptă cu ușurință că animalele sălbatice consumă deliberat pământ”, scria Abrahams.
„De exemplu, documentarele despre viața sălbatică arată frecvent animale care mănâncă sol, iar prezentatorii explică faptul că ele o fac pentru aportul de minerale. Dar când vine vorba de oameni, majoritatea se miră că și noi am putea face același lucru”, continua el.
În condiții de foamete, mâncatul de pământ poate fi una dintre puținele metode de a obține minerale precum fierul sau zincul sau, pur și simplu, de a umple stomacul. Și nici nu trebuie să mori de foame ca să începi să vezi pământul ca pe un supliment alimentar: în țări precum Nigeria sau Africa de Sud, unii oameni consumă constant sol, convinși că acesta le aduce beneficii nutriționale, scrie IFL Science.
În timpul sarcinii, când corpul o ia razna în toate direcțiile, femeile raportează adesea dorința de a mânca lucruri neobișnuite, inclusiv pământ, un fenomen cunoscut sub numele de „pica”, un comportament greu de înțeles și cu potențiale riscuri. Se presupune că e legat de deficiențe nutriționale: „Uneori, o femeie însărcinată nu reușește să se hrănească adecvat din motive socio-economice sau poate suferi de o afecțiune psihică și încearcă să gestioneze niște emoții greu de controlat. Dar, indiferent de cauză, nu e o alegere conștientă”, explica nutriționista Shawna Melbourn într-un interviu din 2019.
O altă ipoteză este că femeile însărcinate folosesc pământul ca pe un fel de antiacid natural. „Pentru gravidele din India și Africa, argila fină roșie poate diminua greața prin faptul că tapetează pereții stomacului și absoarbe toxinele”, susținea comunicatoarea științifică Muza Gondwe, din Malawi, în 2010.
„Europa a renunțat demult la această practică, dar în Africa ea încă e întâlnită în sate și orașe sau cel puțin acolo unde există un mușuroi ori un copac cu ‘doti’ (pământ special). Chiar dacă pot apărea efecte adverse, mătușa mea, care era însărcinată, era mai calmă și avea mai puține grețuri după ce mânca puțin doti”, scria ea.
Ideea că pământul ar putea fi bun pentru sănătate poate părea absurdă, dar de fapt nu e chiar așa de străină: argila e folosită în anumite rețete pentru a detoxifia alte ingrediente, iar carbonatul de calciu (cunoscut mai ales drept cretă sau calcar) este ingredientul activ din multe antiacide. Cărbunele activ, deși nu intră neapărat în categoria geofagiei, este cumva în aceeași zonă și chiar se află pe lista de medicamente esențiale a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Neîncrederea în geofagie este, recunoștea Abrahams, „poate justificabilă în cazul membrilor unei societăți urbane dezvoltate, educate, cu acces la medicamente moderne și care s-a îndepărtat din ce în ce mai mult, fizic și mintal, de sol”.
Totuși, „există motive perfect raționale pentru care anumite persoane mănâncă deliberat pământ, iar consumatorul poate obține beneficii reale din această practică”, adăuga el.
Așadar, geofagia nu este neapărat o nebunie. Ar trebui, prin urmare, să ne apucăm cu toții de mâncat pământ?
Răspunsul scurt: NU! Răspunsul lung: trebuie respectate recomandările autorităților.
„Unii susțin că geofagia ar trebui acceptată ca făcând parte din spectrul normal al comportamentului uman, o opinie luminată, pe care o împărtășesc personal”, scria Abrahams.
„Totuși,” continua el, iar aici ar trebui să fim foarte atenți, „înainte ca cititorul să se repeadă să încerce geofagia, e necesar un avertisment. Deși anumite tipuri de sol pot aduce beneficii, mâncatul de pământ poate cauza și probleme de sănătate foarte grave”.
Solul poate conține minerale benefice precum fierul și zincul, dar și metale toxice precum plumbul, arsenicul sau nichelul. Iar dacă e contaminat cu fecale, riscurile se multiplică: E. coli, salmonella, chiar și hepatita A, toate acestea pot ajunge în organism.
Iar dacă ești însărcinată, pericolul este și mai mare. „Consumarea substanțelor nealimentare este potențial periculoasă atât pentru tine, cât și pentru copilul tău. Poate interfera cu absorbția nutrienților din alimentele sănătoase și poate chiar provoca deficiențe”, avertizează Asociația Americană pentru Sarcină.
Ce urăsc cel mai mult bărbații la femei (și invers)? Iată ce spune știința!
Parfumul ar putea afecta scutul chimic al corpului uman
Statul pe scaun ar putea micșora creierul, iar exercițiile fizice nu sunt soluția la problemă
Ce este „Regula 2-2-2” și poate aceasta să salveze o relație?